Vantul sufla cu putere. Priveam pe geam si incepeam sa imi dau seama ca am facut o greseala cu acel email.
Telefonul suna sub patura.
- Buna, Kristine! Se auzi vocea de la capatul celalalt
- Buna, am spus eu inghitind in sec, apoi am continuat, Erik!
- Esti libera azi?
- Oarecum..
- Hai sa ne intalnim! Spuse el vesel
- Cu ce ocazie? Am intrebat eu
- Asa..simplu ! nu am mai comunicat de ceva vreme !
- Asta asa e..
- Deci accepti ? m-a intrebat el asteptand intr-un moment de liniste profunda
- Ei bine...da !
- Super ! ne vedem in fata parcului central ?
- Sunt acolo in 30 de minute!
- Abea astept!
Am inchis telefonul tremurand si privind in gol. In stomacul meu se petreceau lucruri stranii. Sentimente de emotie si frica se jucau prin pielea mea. Eram derutata de invitatia lui. Am deschis dulapul si am constat ca din multimea de haine, niciuna nu era potrivita.
Am ales niste jeansi si o camasa colorata, renuntand la colierul de la Robert.
Mergeam pe strada aglomerata, gandindu-ma la momentul intalnirii cu Erik. Aveam oarecum dubii in privinta a ceea ce urma sa se intample.
In fata parcului, Erik ma astepta zambitor. Eram din nou absorbita de chipul lui si de ochii lui mari, caprui si calzi, de zambetul sau larg si de bratele sale calduroase. Simteam din nou acea emotie specifica, cand il vedeam, ceea ce nu se mai intaplase de ceva vreme.
Se apropia de mine, in timp ce traversam , si m-a imbratisat in mijlocul strazii.
- Miscati-va, unii se grabesc la servici! Se auzi un domn furios.
- Ne pare rau! Am spus eu incercand sa ajung pe celalalt trotuar.
- De fapt, nu ne pare asa rau ! imi sopti Erik la ureche
Am inceput sa radem cateva secunde bune, apoi el spuse:
- Ma bucur mult ca ai acceptat, stii, credeam ca vei refuza!
- Nu! De ce as refuza? Am intrebat privindu-i ochii
- Poate...Robert e un motiv destul de bun ! spuse el rosind
- Ah, nu cred! Am spus eu lasand capul in jos
- S-a intamplat ceva? Ma opri el in fata unei cafenele
- Intram? Am intrebat eu
- Sigur, a spus el, mirosul de cafea ma innebuneste.
Am intrat in micuta dar eleganta cafenea de pe colt. Mirosul de cafea se simtea puternic. Te puteai trezi doar mirosind cafeaua. Ne-am asezat la o masa langa fereastra. Scaunele erau inalte, astfel ca puteai observa tot ce se petrece inauntru si afara.
- Cu ce va servesc? A intrebat chelnarul
- O ciocolata calda, cu scortisoara! Am spus eu
- Si...Bloddy Marry pentru mine, a spus Erik razand, apoi a continuat, defapt, as dori o cafea cu lapte!
Chelnarul a dat din cap, semn ca a inteles, in timp ce isi nota pe un mic carnetel comanda, si pleca.
- Nu mi-ai raspuns, continua Erik, s-a intaplat ceva?
- In legatura cu ce? Am intrebat eu prefacandu-ma ca ma uitat ce am vorbit mai devreme.
- Nu cred ca ai uitat, nu te preface! Spuse el zambind larg si ciupindu-ma de nas.
- Te referi la faptul ca Robert ar fi putut fi motivul pentru care nu as fi venit aici?
- Exact !
- Pai..de ce ar fi ?
- Poate pentru ca...ar putea exista posibilitatea...Erik se opri deoarece chelnarul ne aduse comanda.
- Multumim! Am spus privind cu placere ciocolata calda.
- Ma gandeam ca e gelos! A continuat Erik
- Nu, nu e! Cel putin asa consider eu...
- Abea astept sa vina primavara, a schimbat el subiectul in timp ce sorbea din cafeaua fierbinte.
- Da si eu...m-am saturat de mocirla asta de pe strazi...
- Deci, iti place sa ai o relatie la distanta? M-a intrerupt sl foarte serios
M-ai chemat aici sa vorbim despre Robert? L-am intrebat eu oarecum nervoasa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu