- Maine seara!
- Maine seara? Abia acum imi spui?
- Ninge! Spuse el privind in sus.
- Nu schimba subiectul...
- Nu incerc sa fac asta! Ti s-a asezat un fulg pe buze, nu te misca !
Simteam cum racoarea fulgului dispare sub respiratia sa calda. Si-a apropiat buzele si a nimicit fulgul de zapada cu un sarut cald. Avea ochii atintiti asupra buzelor mele tremurande. Imi sopti incet:
- Inchide ochii, Kristine!
- De ce?
- Inchide ochii!
Mi-am impreunat genele si asteptam. In mintea mea se derulau fel de fel de imagini despre ceea ce avea sa se intample. Secundele treceau greu.
Robert imi ridica parul si puse in jurul gatului un fir subtire si fin. Am deschis ochii si am observat un lantisor de argint cu o cheie atarnand in jos.
- Sa iti amintesti de mine! Spuse el
- Multumesc, Robert, e foarte frumos! Am raspuns eu emotionata
- Tu ai cheia spre inima mea! I love you! Spuse el cu ochi timizi.
Am inchis ochii si l-am sarutat, nu stiu cat timp, dar nu as fi vrut sa se termine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu