Telefonul suna ! Era mama foarte agitata spunandu-mi sa ajung acasa căci vom intarzia ! Unde anume nu a precizat deoarece se grabise sa inchida.
Ne luaseram « la revedere » de la fete urmand sa mai vorbim cu Amalia saptamana viitoare la scoala.
- 1 Decembrie fericit ! spuse Amalia
- Multumim ,draga mea ! spuse Diana
Ningea ! Era frig si fata imi era inghetata ! Ma indreptam cu Diana catre statia de taxi de unde ne-am urcat in prima masina si am mers 2 strazi pana acasa. Priveam pe geamul masinii si in mintea mea apareau fel de fel de imagini ce s-au petrecut in urma cu zece minute.
- Ah, petrecerea ! spusesem eu dandu-mi o palma peste frunte.
- Vrei sa mergi la petrecerea lui Cornellius ? ma intreba Diana cu spranceana ridicata.
- Nu ! desi..da as vrea..dar nu..alta petrecere la care mama ne va cara dupa ea..pun pariu ca e un fel “party for the old people”!
- Oh, Kriss...mama ta e o persoana minunata si nu e deloc batrana, ba chiar arata bestial in comparatie cu alte mame de varsta ei!
Soferul rase !
- Orpiti aici va rog !
Ajunseram la destinatie ! Urcam scarile blocului in timp ce ma scuturam de ninsoarea ce se topea pe parul meu.
- O ce bine ! Repede, pregatiti-va e tarziu. In 20 de minute plecam !
Era mama, ce ma grabea mereu. Ajung deci in camera si incep sa ma pregatesc. La fel si Diana.
O rochita verde, cizmele gri, o bendita in par, putin machiaj si gata ! eram pregatita.
- Ah, Diana, mor dupa cizmele tale!
- Multumesc! Sunt de la matusa mea din Ungaria!
- Era de asteptat !
Rasete !
Mama intra in camera sa verifice daca suntem gata !
In nici 20 de minute eram in fata unei case impunatoare, portocali, catre iesirea din oras, unde erau parcate multe masini!
- Uitati fetelor, e ziua lui Dan colegul meu, va rog sa va purtati frumos si sa dati dovada de adevarate dominisoare!
Nu pot sa cred ! E ziua lui Dan ? Adica..Dan ? Adica unchiul lui Robert ? Inima imi batea cu putere, nu ma asteptam la asta ! Aproape ca uitasem de petrecerea stupida a lui Cornellius.
Ii sopitisem la ureche Dianei ca acesta e unchiul faimosului Robert si ca cel mai probabil in aceasta seara il va cunoaste pe cel despre care ii povestisem cu cateva ore in urma !
Eram emotionata la gandul ca Robert ar putea fi pe acolo ! Intram pe poarta impunatoare. Multa lume necunoscuta, multe masini, multa plictiseala !
Dan ne intampina in pragul usii !
- Buna, doamnelor ! veni salutul lui...
Bleax ! Da-mi o galeata sa vomit in ea..eu nu sunt doamna, sunt adolescenta !
- Salut ! Ea e prietena mea Diana
- Ma bucur sa te cunosc ,Diana, spuse Dan intinzand mana dupa care se indreptase spre mama.
- Buna, Dan ! La multi ani ! ii ura mama dupa care urmara traditionalele sarutari si pe un obraz si pe celalalt.
- Poftiti ! spuse Dan
Am pasit cu sfiala in dezastrul plictiselii ! Multi colegi de ai mamei, oameni pe care nu ii mai vazusem de ani si care ramasera uimiti de « cat de mare am crescut », muzica lenta, tipul de petrecere la care stai, mananci, bei, vorbesti si o iei de la capat.
Priveam in jur ! Diana se simtea bine langa tava cu tarte, iar eu ma gandeam unde e Robert ! Nicaieri !
Muzica canta in surdina ! Priveam fotografiile din camera de oaspeti a lui Dan ! Se putea observa ca a calatorit mult. Puteam observa poze din Franta, Egipt, India, chiar si de la Brasov ! Ce amuzant nu ? Un tablou pe perete cu un peisaj din desert, un candelabru imens, un bufet suedez, cateva scaune si multa lume. Asta gaseai in aceea camera in momentul de fata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu