miercuri, 2 februarie 2011

cap5-b


Tacerea era deplina...
Amalia intra pe usa exact in momentul in care Koko, chelnarita, ne aduse comanda.
-         Buna fetelor! saluta Amalia
-         Salut, fato! Vrei sa ne sperii? Ce se peterce ? spuse Lizzy
-         Uitati  fetelor, incepu Amalia, am sa va povestesc pe scurt, dar a comandat cineva ceva ?
-         Bineinteles ! am spus eu aratand spre Lizzy
Toate eram atintite cu privirea spre ochii albastrii ai Amaliei. Aceasta resufla si incepu sa povesteasca. Ii priveam ochii si imi venea sa plang. Erau acei ochi ce ma intampinau dimineata, acei ochi pe care ii vedeam plangand mereu dupa o cearta, acei ochi care ascundeau multe. Si iata, acum acesti ochi aveau sa fie la aproximativ 1800 de kilometrii deparatre si nu ii voi mai vedea, sau poate da dar cine stie cand ?
-         Totul se intampla de la un timp, de cand tatal meu a inatrziat acasa intr-o seara. De atunci au inceput certurile intre parintii mei. Nu vreau sa zic sau voi sa credeti ca mama e absurda dar tata a ajuns acasa in jur de ora 4 dimineata, iar cand a juns mirosea puternic a alcool si a tutun. Nu a dorind sa spuna motivul intarzierii sale si de atunci mama e mereu intr-o continua cearta cu el. Am petrecut mult timp cu bunica. La  inceputul anului scolar am primit o bursa oriunde in strainatate pe 2 ani. Nu am accepat-o iar domnul director a spus ca oricand doresc sa intru in posesia actului sa nu ezit. Bunica va pleca in Germania peste aproximativ 2 saptamani si am luat in calcul varianta de a pleca cu ea. Sincer cu ai mei nu e de trait!
-         Mie imi spui...adaugam eu
-         Nu e acelas lucru Kristine! spuse Amalia
-         Ai dreptate !
-         Deci vei pleca cu ea ? intreba Diana
-         Da !
Toate trei incepusem sa comentam legat de afirmatia Amaliei.
-         Uitati ,fetelor ce e..
-         Scuzati intarzierea comenzii, spuse Koko in timp ce ne impartea frappe-urile, dar s-a defectat generatorul la bucatarie.
-         Nu e nici o problema! spuse Diana
Sincera sa fiu uitasem cu toata povestea asta de comanda !
-         Uitati fetelor ! Voua va e foarte bine in starea in care sunteti.Eu traiesc in stres de cateva sapatamani din cauza a lor mei. Consider ca asa e cel mai bine pentru mine.
-         Dar, Amalia, scumpa noastra Amalia, de ce nu ne-ai spus de asta mai devreme? Nici de bursa nu ai pomenit nimic. Spuse Diana
-         Bursa, mi se parea o chestie de tocilari, si probabil din mandrie nu am acceptat-o, iar problema parintilor, nu stiu, poate tot din cauza mandriei. Vreau sa ating perfectiunea in orice domeniu, dar cu cat ma apropii mai mult de ea, cu atat ea se departeaza de mine lasandu-ma cu esecuri si ratari.
In boxele amplasate ici-colo se auzea melodia noastra preferata. Un hitt vechi dar pentru noi inca la moda : « Oops i did it again ! » Britney Spears
Ne uitam unele la altele si mici surasuri ne apar pe fete. Numai ascultasem melodia asta de foarte multa vreme si aproape ca uitasem de ea. Lizzy incepu sa fredoneze usor versurile de inceput dupa care uram partea noastra preferata : referenul
-         Oops we did it again!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu