- La patinuar, spuse Robert, ne vedem deseara Dan, la multi ani, ai o petrecere super !
Dan rase si se intoarse in casa. Ma bucur ca atat a fost tot ,deoarece, sincer credeam ca vom fii nevoiti sa ne intoarcem inapoi.
Sper totusi ca nu ii va spune ceva mamei !
Ajunseram in fata localului « the vulcano »
- Ora si data, spuse Robert!
- 1 decembrie, ora 17 :48, raspunse Diana
- De ce e important asta, am intrebat confuza, suntem intr-o misiune ?
Cei doi au ras in timp ce Diana deschise usa localului. Muzica rasuna la maxim. Nu mai puteai auzi nimic daca nu urlai pur si simplu la cel cu care aveai o conversatie. Din fata ,Cornellius si ne imbratisa urandune celebra lui urare cu ocazia fiecarei sarbatori « Distreaza-te pana nu mai poti respira »
- Oo, dar vad ca aveti cu voi oameni noi ! spuse el. Salut, eu sunt Cornellius cu 2 « L », dar imi poti spune Mr Cornesuperultraliuss, sau doar Cornellius...
- Bine, a inteles, el e Robert, ii poti spune Robert, e aici in vacanta se bucura sa te cunoasca, acum du-ne la o masa, spusem eu dupa ce m-a enervat la maxim prezentarea lui !
- Dar el nu are gura sa vorbeasca ? intreba Mr Cornesuperultraliuss
- Ba da, sigur, sunt Robert, incantat
- Deasemenea, de unde esti omule ?
- Locuiesc in Londra, raspunse el
- Oo, internationalule..
- Bine, Cornellius, ce bei acolo ? intreba Diana
- Magama albastra, sau suc de mango, vrei sa gusti ?
- Intai du-ne la o masa intai si apoi adune 3, raspunse ea.
Cornellius ne conduse la o masa alaturi de Lizzy si cele doua clone ale lui Cleo, un loc perfect pot spune. Stiam insa ca era imposibil ca Erik sa nu fie la petrecere si probabil ca era si Cleo.
Lizzy sari pe noi cand ne-a vazut si a facut cunostiinta cu Robert.
- E international , spuse Cornellius razand
- O, doar pleaca, ii spuse Diana in timp ce il lovi prieteneste peste umar.
Marta si Eva ne priveau atente pe sub ochelari. Erau cele mai penibile gemene din scoala si erau prietene cu scorpia aceea de Cleo ce se apropia de noi studiindu-l pe Robert indeaproape. Se aseza pe scaun si sorbi dintr-un pahar roz, o bautura roz, cu ajutorul unui pai roz. Ce stupid!
Era tacere! Cel putin intre noi, deoarece difuzoarele bubuiau la maxim.
- Deci, spuse Cleo in final, Kristine, nu ne prezinti? Intreba ea aratand spre Robert.
- Ba da! Ele sunt Cleo, Marta si Eva, pe Lizzy ai cunoscut-o
- Incantat, spuse el, apoi adaugand, dar el?
- Cine? Intrebam eu surprinsa
- El e Erik, spuse Cleo in timp ce il tragea de maneca pe Erik, e partenerul meu in seara asta.
- Salut tuturor! Sunt Erik, doar ne cunoastem, iar tu? Intreba el razand
- Robert, incantat!
- Si eu!
Era Erik si nu imi venea sa cred ca e partenerul scorpiei in seara asta. Simteam mii de furnicaturi in obraji, si nu de emotii, de nervi. E o senzatie ciudata dar nu o pot stapani.
Erik se aseza langa Cleo, pe partea cealalta a mesei, in fata mea. Diana ma privea insistent si imi facu semn sa zambesc.
- Apropo fetelor, ce e cu Amalia? Intreba Erik
- Nu stiu, nu cred ca vine in seara asta, spuse Diana
- O, ba da! E aici, defapt la baie, plange, spuse Cornellius in timp ce ne aseza bauturile pe masa.
Diana se ridica si fugi inspre baie, Lizzy o urma.
- E in regula daca ramai doua minute aici, il interbam pe Robert
- Desigur!
“Amalia e asa o ciudata...inca o odrasla pe cale sa ramana fara parinti, se poarta asta in grupul lor” erau vorbele lui Cleo.
M-am intors inspre ea si am lovit cu palma in masa. O priveam fix in ochi cu o ura nedescrisa. Ma durea puternic ceea ce a spus ea, nu pentru mine, ci pentru Amalia.
- Kriss, haide, spuse Lizzy, nu merita!
Ne indreptam spre baie. Diana deschise usa. Amalia era in fata oglinzii cu ochii in lacrimi, incercand sa isi stearga urmele de rimel de pe obraji. Se speriase cand ne vazuse. Ne-am oprit in dreptul usii. Ea ne privea uimita, scapand din mana tubul cu demachiant.
- Am...Amalia se blocase.
- Nu trebuie sa spui nimic,Amalia, e vina noastra, nu stiam ca esti aici, te iubim, spuse Lizzy, imbratisand-o.
- Si eu pe voi, fetelor, suspina Amalia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu